Vestitorul primaverii si al “babelor” capricioase

Ziua de 1 martie a readus in atentie frumosul obicei romanesc al oferirii de martisoare celor dragi, dar a marcat si startul “babelor”, numele sub care sint cunoscute primele zile din martie, tocmai datorita vremii extrem de capricioase. Traditia spune ca fiecare trebuie sa isi aleaga o baba, adica o zi de la inceputul lui martie, si cum e vremea in ziua aceea asa o sa-i mearga in anul care va urma.

Cei care au uitat de acest obicei in acest an, nu au decit sa se bucure, caci primele babe nu au adus vesti bune pentru cei care le-au ales.

Magicul Martisor

Martisoarele sint de doua feluri, unul al satului si unul al orasului. Cel dintii este vechi si simplu, povestea lui incepe cu “a fost odata un snur...” - doua fire de lina unul alb si unul rosu sau unul alb si unul negru. Femeile faceau snurul si il legau la gitul si la mina copiilor si tinerilor. Dar il purtau si adultii.
Se lega la coarnele vitelor, la poarta grajdului, la closca. Se formau astfel nenumarate cercuri magice care protejau ce era de protejat in gospodarie, intr-o perioada incerta: cindva, un inceput de an intr-un vechi calendar, momentul reintoarcerii pasarilor calatoare, primavara navalnica pe cale sa schimbe tot.

Mai tirziu de snur s-a atirnat o moneda de argint sau de aur. Acesta e stadiul in care a preluat orasul martisorul. De fapt, el exista si aici sub forma descrisa, prin preluare fiind intelese innoirile pe care le aduce orasul. Îl asimileaza rapid la brerloc sau snur rosu-alb cu canaci si purtind semne de noroc sau de dragoste: trifoi cu patru foi, carte de joc, cosar, porc sau inima.
Treptat obiceiul care atirna de snur poate sa semnifice absolut orice sau sa nu semnifice nimic: o margea cu doua pene, o scoica etc. Merita sa fie mentionat “martisorul politic”, impus dupa 1990, a carui snur uneori lipseste. În ultimele decenii, martisorul devine adesea pretextul de a oferi un cadou mult mai consistent, care rezolva diverse obligatii sociale. La urma urmei, diferentele de forma nici nu conteaza, importanta este functia pe care orasul a schimbat-o: din talisman, piesa de recuzita magica, martisorul a devenit un mod de a face o mica referire la traditie si de a intretine un fel de balet social.

Noua babe

Odata cu 1 martie se intra in zilele Babelor, noua la numar. Aceste zile au si ele povestea lor.

Baba Dochia (Sfinta Evadochia) era rea, o soacra rea. Intr-un an de 1 martie, isi trimite nora la munte dupa fragi. Un mos, poate Dumnezeu, ii da fetei o mina de fragi. Dochia crede ca a venit primavara, isi pune noua cojoace unul peste altul, ia oile si urca la munte. Acolo... vreme de primavara capricioasa. Se face cald, ea arunca unul cite unul toate cojoacele, apoi cade o ploaie rece si baba impreuna cu oile ingheata, cu timpul sloiurile aceste s-au prefacut in piatra.