Fost oras minier, Zlatna se confrunta acum cu o cota ridicata a somajului si cu lipsa locurilor de munca. Orasul de pe Valea Ampoiului este condus de primarul Silviu Ponoran, caruia oamenii i-au acordat girul vreme de 16 ani. În lipsa unor investitori importanti dupa închiderea mineritului din zona, edilul Silviu Ponoran lupta cu somajul si cauta noi directii de dezvoltare.
Domnule primar, ce v-ati dorit cind ati ajuns în fruntea urbei?
Am visat ca orasul Zlatna sa devina un oras modern, curat, ecologizat. Iata ca astazi dupa 16 ani în care am condus destinele acestui oras, visul a devenit realitate. Vorbeam de un vis care astazi a devenit realitate, nu este însa vorba de un vis, ci de un plan cu “bataie” lunga, care avea ca obiectiv principal ecologizarea zonei, un plan care astazi este transpus în practica, valoarea proiectelor ecologice fiind de aproape 80 milioane euro.
Fosti mineri, cu ce se ocupa acum localnicii?
Astazi principala ocupatie a locuitorilor orasului Zlatna a ramas agricultura si prelucrarea primara a lemnului, foarte multi locuitori alegind odata cu “îngroparea” mineritului sa lucreze în municipiul Alba Iulia. Putem însa vorbi si de o rata destul de ridicata a somajului, astazi aceasta fiind undeva sub 20%, însa cred ca si aceasta rata va scadea sensibil în urmatoarea perioada, odata cu derularea a noi proiecte în ecologizare si în infrastructura.
Citi locuitori mai are orasul Zlatna?
Dupa ultimul recensamint, orasul Zlatna are în jur de 8300 de locuitori, din cei aproape 11000 citi avea în urma cu ceva ani.
Zlatna a fost cunoscuta înca din antichitate ca fiind un oras minier, astazi aproape au fost sterse urmele mineritului. Poate mineritul sa reînvie aceasta localitate?
Eu nu spun ca nu, însa deocamdata nici un investitor în acest domeniu nu a fost interesat. Noi, administratia locala, sprijinim un proiect de revigorare a mineritului daca respecta conditiile de mediu si este benefic pentru localitate, pentru tara. Deocamdata, noi ne-am preocupat de ecologizarea zonei, am modernizat infrastructura orasului si am dezvoltat mai multe proiecte în zootehnie si agricultura. Odata cu refacerea pajistilor, aici a fost creat cadrul propice cresterii animalelor, fiind depuse cele mai multe proiecte pe Masura 141, proiecte pe care le-am sprijinit. Numai daca vom avea fermieri bogati vom dezvolta si agricultura, vom putea vorbi si de o tara prospera. Si fata de altii ne ajuta relieful.
Care au fost primele proiecte de investitii derulate dupa închiderea mineritului la Zlatna?
Un program în care beneficiar al tuturor proiectelor este Consiliul Local, program finantat prin Ministerul Mediului, dar si din bugetul local a fost “Programul pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinti Zlatna si Copsa Mica-subprogramul Zonelor Fierbinti Zlatna”. Aici trebuie sa amintesc citeva dintre proiectele demarate înca din anul 2006, proiecte care au ca termen de finalizare anul 2012, precum amenajarea riului Ampoi si a afluentilor acestuia în zona orasului Zlatna, reabilitarea sistemului de salubrizare a orasului prin construirea unei statii de transfer a deseurilor menajere, ecologizarea si înlaturarea efectelor poluarii din zona industriala dezafectata. De asemenea, am reabilitat întregul ecosistem si reteaua de canalizare a orasului si am extins reteaua de alimentare cu apa a localitatii, am reabilitat fosta albie a riului Ampoi, investitii a caror valoare a depasit suma de 53 milioane euro. Astazi, zona riului Ampoi a fost transformata într-un spatiu destinat activitatilor recreative, locuitorii gasind aici terenuri de tenis, leagane pentru copii, badminton, trambuline. Tot aici, prin Programul de Reabilitare si Ecologizare a fost inclusa si investitia “Patinoar artificial”, obiectiv situat în zona stadionului si care reprezinta unul dintre cele mai curajoase proiecte realizate din fonduri europene si sprijin guvernamental. Nu am neglijat nici constructia de noi locuinte, doar anul trecut a fost dat în folosinta un bloc ANL, iar în anii urmatori intentionam sa ridicam alte doua blocuri de locuinte destinate în special tinerilor, în zona tirgului de animale, tot prin programul ANL. Dupa ce canalizarea orasului a fost extinsa prin construirea a înca 46 kilometri de conducta, iar reteaua de alimentare cu apa potabila a orasului depaseste 30 de kilometri, în 2011 am inaugurat doua stranduri destinate atit copiilor, cit si adultilor. Un alt proiect aflat în derulare astazi este cel privind reabilitarea si modernizarea Casei de Cultura a orasului, proiect finantat prin Agentia Româna pentru Dezvoltarea Durabila a Zonelor Industriale, un proiect în valoare de aproape 2 miliarde lei.
Am înteles ca ati demarat lucrarile la un nou parc în oras.
Asa este. Un proiect la care se lucreaza în prezent este cel privind amenajarea unui parc, investitie care se deruleaza prin fondurile alocate de Ministerul Mediului prin Administratia Fondului de Mediu, un proiect care vizeaza îmbunatatirea factorilor de mediu si a calitatii vietii. Acest proiect este executat pe un teren intravilan în suprafata de 12.451 mp, parcul avind o suprafata de 7.200 mp. În prezent lucram si la modernizarea si reabilitarea strazilor în orasul Zlatna si localitatile apartinatoare, un proiect finantat prin Programul Operational Regional 2007-2013. Prin acest proiect vor fi modernizate 11 strazi în lungime de aproape 14 kilometri, în valoare totala de 41.750.698,20 lei si care va contribui la cresterea gradului de siguranta a circulatiei. Astazi, acest proiect asa cum va spuneam este în curs de executie, pina în prezent fiind executate lucrari pe tronsonul Trimpoiele I si II si strada Decebal, termenul de finalizare a lucrarilor fiind luna martie 2013. Un alt proiect aflat în derulare este proiectul de reabilitare a DC 66 Trimpoiele- Rupturi, un proiect derulat prin FRDS în valoare de 159.000 dolari de catre Comunitatea Miniera Trimpoiele- Rupturi în parteneriat cu Primaria orasului Zlatna. Prin reabilitarea acestui drum, se urmareste aducerea lui la parametrii tehnici impusi. Un alt proiect care se afla în curs de finalizare, finantat din bugetul local, în valoare de 5 miliarde lei este proiectul “Lucrari de reabilitare trotuare în orasul Zlatna”. În asteptarea semnarii acordului de grant se afla proiectul “Reabilitare zona industriala Zlatna pentru înfiintarea unui parc industrial”, în valoare de 9.135.057,68 lei si prin care urmeaza a fi amenajata o cladire în care sa functioneze birourile viitorului parc industrial.
Ce ati dori sa le spuneti oamenilor?
As dori sa fie convinsi ca voi face totul pentru binele orasului si ca pentru acest lucru am nevoie de sprijinul lor. Edilul Silviu Ponoran lupta cu somajul si cauta noi directii de dezvoltare.
Scurt istoric ...
Prima atestare documentara a Zlatnei, sub denumirea de Ampelum, dateaza din anul 158 d. Hr. de pe vremea împaratului roman Antoninus Pius. În timpul lui Septimius Sever, orasul Ampellum a fost ridicat la rangul de “municipium” si a devenit cel mai important centru din Muntii Apuseni, fiind pazit de un detasament al Legiunii a XIII-a Gemina. Dupa parasirea Daciei de catre romani, ramine un important centru de continuitate si formare a poporului si limbii romane si primeste toponimicul de Zlatna, dupa bogatia lui în aur. La mijlocul sec. XVII, Zlatna devine centrul domeniului aurifer al Muntilor Apuseni, statut pe care îl detine pina în 1848. Începind cu anul 1748, se construiesc topitorii si steampuri puse în functiune de forta apei. Zlatna devine centru industrial important prin topitoriile sale, dintre care cea construita în 1850 va functiona pina în sec.XX. Aici s-a utilizat pentru prima oara în Transilvania, masina cu aburi. ( Sursa, Z.d.A.)
