Pentru cei care au ratat ziua de Sfintul Valentin si sarbatoarea americana dedicata iubirii, traditia romaneasca ofera inca o sansa. Miine, romanii vor sarbatori Dragobetele, o datina cu mult mai veche decit Valentine's Day, insa una care a pierdut teren in fata evenimentelor mai "la moda" organizate in 14 februarie.

Daca de Valentine's Day, traditia importata dupa revolutie impune organizarea de petreceri cu teme specifice, achizitionarea de cadouri destul de costisitoare si declaratii pompoase de dragoste, de Dragobete, totul este mai putin pretentios. In traditia romaneasca, clubul este inlocuit cu melodii de dragoste din muzica populara, cadourile se bazeaza pe datina si obiceiurile specifice, iar declaratiile de dragoste vin prin intermediul pieselor de teatru si poeziei. O alta diferenta intre Valentine's Day si Dragobete este faptul ca povestea unui preot este inlocuita cu un moment important al calendarului popular care marcheaza instalarea primaverii si renasterea naturii. In plus, Dragobetele este cu mult mai vechi decit sarbatoarea americana, fiind preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu petitor, un nas care oficia în cer, nunta tuturor animalelor.

Traditii milenare

Conform traditiei romanesti, Dragobetele se sarbatorea pe 24 sau 28 februarie sau la 1, 3 si 25 martie, aceste numeroase date fiind cauzate de confuzia data de doua calendare, cel iulian si cel gregorian. In prezent Drabogetele vine pentru romani in fiecare an in 24 februarie. Cert este ca traditiile acestei zile sint legate de obiceiurile populare. In trecut, in zonele rurale fetele si flacaii imbracau straie populare, se întilneau în fata bisericii si plecau sa caute prin paduri flori de primavara. Daca se gaseau si fragi infloriti, acestia se puneau in bautura fetelor pentru a le aduce noroc in dragoste. Pe dealuri se aprindeau focuri, iar în jurul lor stateau si vorbeau fetele si baietii, incepind povesti de dragoste. La ora prinzului, fetele se întorceau în sat alergind, obicei numit zburatorit, si de obicei se lasau urmarite de baiatul cu care se indragise la foc. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata îl placea, îl saruta în vazul tuturor. De aici provine si expresia "Dragobetele saruta fetele". Traditia spune ca sarutul semnifica logodna celor doi pentru un an sau chiar pentru toata viata. Dragobetele era considerat un prilej pentru afisarea dragostei în fata comunitatii, astfel incit iubirea sa nu moara nestiuta. In legendele populare, „Dragobetele" este un flacau iubaret si umbla prin paduri cautindu-le pe fetele si femeile care lucreaza în aceasta zi pentru a le face de risul lumii. Tot in traditia romaneasca, oamenii mai în virsta aveau grija de toate animalele din ograda, dar si de pasarile cerului. In aceasta zi nu se sacrifica animale pentru ca se strica rostul împerecherilor. Tot la capitolul traditii populare mai poate fi adaugata cea conform careia de Dragobete barbatii nu trebuie sa le supere pe femei pentru ca altfel le va merge rau tot restul anului. Se considera ca în aceasta zi toata lumea trebuie sa glumeasca si sa respecte sarbatoarea iubirii, pentru ca, in caz contrar, isi vor strica dragostea. In schimb, daca în aceasta zi o fata nu intilneste un baiat de care sa se indragosteasca, nu va fi iubita pina dupa Craciun. Batrinii mai spun ca in aceasta zi nu se coase si nu se lucreaza la cimp, se face curatenie generala în casa, iar in unele zone se mai pastreaza inca traditia conform careia se scoate din pamint radacina de spinz, care aduce sanatate in cupluri.

Etimologic

Din punct de vedere etimologic, Dragobetele a nascut multe controverse. Unii specialisti atribuie sarbatoarea vechilor daci si ii dau o virsta de peste 2.000 de ani. Alti cercetatori spun ca este vorba despre o sarbatoare cu radacini slave de rit vechi celebrata numai din secolul XIX. Sustinatorii dacilor spun ca acestia au avut o divinitate celebrata în aceasta perioada a anului, care avea o strinsa legatura cu Baba Dochia. In aceste lucrari, Drabogetele este un „zeu tinar al Panteonului autohton cu data variabila de celebrare, patron al dragostei si bunei dispozitii". Ar putea fi vorba despre chiar fiul Babei Dochia, cumnat cu eroul vegetational Lazarica, o faptura mitica ce se intrupa intr-un tinar voinic, frumos si bun pentru a indemna pasarile, animalele si oamenii sa se împerecheze. In trecut, a aparut si o legenda conform careia, oamenii au fost condamnati sa nu il mai poata vedea pe Dragobete "din cauza ca s-au spurcat cu sudalme, faradelegi si au omorit iubirea sincera". In lucrarile de specialitate, care trateaza folclorul romanesc, Dragobetele mai poate fi întilnit si sub numele de Dragomir, un cioban care o însoteste pe Baba Dochia în calatoriile prin munti, un simbol al primaverii si subiectul sarbatorii de înnoire a firii si a iubirii datatoare de viata". Sarbatoarea de Dragobete este strins legata de fertilitate, fecunditate si perpetuare a vietii. In functie de zona, Dragobetele mai este cunoscut si sub alte denumiri, respectiv „Cap de primavara”, „Cap de vara”, „Sint' Ion de primavara”, „logodnicul pasarilor”, „Dragomiru-Florea” sau „Granguru'”.

In prezent

In acest an, Dragobetele va fi marcat si la Alba Iulia prin evenimente care vor imbina traditia trecutului si asteptarile tinerilor. Astfel, Centrul de Cultura ,,Augustin Bena’’ impreuna cu Consiliul Judetean Alba organizeaza astazi, la cel mai mare complex comercial din oras, evenimentul “Cu drag de… Dragobete”, cu muzica folk, usoara si instrumentala, o expozitie de fotografii si o alta de masti venetiene romantice. Tot cu ocazia sarbatorii de Dragobete, Tineretul Democrat Liberal din Alba Iulia organizeaza o petrecere tematica. Organizatorii promit casatorii pentru 24 de ore si o tombola cu premii surpriza in cadrul unei petreceri care incepe la ora 22.00, iar intrarea este libera. Dragobetele este si in mediul online, iar cu un mesaj, cu o poezie de dragoste sau cu o poza de cuplu postata pe facebook, tinerii pot cistiga slideshow de imagini impreuna cu persoana iubita. Si tot miine, in cluburile din oras, se organizeaza petreceri romantice cu multe surprize.

Corneliu Manuel Sarbu