“Pentru a dezvolta comuna, am accesat fonduri europene. Chiar daca avem obiective turistice aici si o infrastructura prielnica, localnicii nu ar putea trai din turism, nu este o alternativa”, spune primarul, Traian Gligor.Situata pe cursul mijlociu al riului Aries, comuna Bistra este atestata documentar înca de la 1437, cunoscuta fiind ca “sat cnezial”, condus de cneazul de Bezere.
Numele comunei provine de la cuvintul slav Bistra, care înseamna “apa repede”, iar localitatea este una dintre cele mai vechi asezari de pe Valea Ariesului.
Astazi comuna Bistra are o populatie de circa 5200 locuitori si are în componenta 35 de sate care se întind pe o suprafata de 132 kilometri patrati. Este administrata de primarul Traian Gligor, fiu al satului, care provine dintr-o familie de mineri cu 8 copii. S-a nascut în anul 1973 si a absolvit studiile liceale în orasul Cluj-Napoca, dupa care a urmat cursurile Facultatii de Roboti Industriali din cadrul Universitatii Tehnice Cluj. În anul 2009 a absolvit si Facultatea de Cadastru din cadrul Universitatii Tehnice Timisoara. Are de asemenea peste 20 de cursuri si specializari în domeniul administratiei.
Domnule primar, ce a însemnat pentru dumneavoastra anul 2011?
Pentru mine si cred ca în acelasi timp si pentru echipa pe care o conduc, 2011 a fost un an al încercarilor reusite. A fost greu, dar si frumos, pentru ca am reusit sa începem implementarea celui mai important program al acestui mandat: asfaltarea a 16 strazi, introducerea canalizarii, dotarea centrului After School, sustinerea corului Iuliu Coroiu, fara însa a uita depunerea altor proiecte pentru drumuri comunale si forestiere.
De cind lucrati în administratia publica locala?
Lucrez în administratia publica locala a comunei Bistra de la absolvirea studiilor universitare si postuniversitare, mai exact din anul 1997. Am ocupat mai multe functii în aparatul de specialitate al primarului timp de 7 ani, dupa care am fost ales ca primar. Cu alte cuvinte, din cei 15 ani de activitate în primarie, aproape 8 ani am activat ca primar.
V-a fost de folos experienta acumulata în primii ani lucrati în primarie?
Sigur ca da. La instalarea în functia de primar, deja cunosteam problemele comunei si ale comunitatii, cunosteam echipa din primarie si acumulasem o oarecare experienta în administratie, experienta cu care sa pornesc de acum la drum în calitate de primar. Nu a fost însa nici asa prea usor, a trebuit sa trec alaturi de echipa din primarie la lucru, sa scriem proiecte si sa identificam surse de finantare. A fost destul de greu, deoarece a trebuit reorganizat întreg aparatul de specialitate al primarului, iar mai apoi sa-i motivez, astfel încit acum sa putem culege roadele muncii noastre.
Haideti sa vorbim de rezultate
De la începutul primului mandat, am reusit împreuna cu cetatenii sa realizam mai multe proiecte destinate în principal îmbunatatirii standardelor de viata ale locuitorilor comunei. Astfel, pentru tinerii din comuna a fost construita o moderna sala de sport, o investitie realizata printr-un program derulat de Compania Nationala de Investitii. Pentru îmbunatatirea conditiilor de studiu ale elevilor si prescolarilor a fost schimbat în întregime mobilierul din scolile si gradinitele comunei, iar la toate unitatile de învatamint care functioneaza au fost realizate lucrari de reparatii sau reparatii capitale, lucrari de alimentare cu apa a grupurilor sanitare etc. Tot în perioada primului mandat am achizitionat un buldoexcavator în valoare de 57.000 euro, prin leasing. S-a implementat un proiect de informatizare a administratiei locale, cu cofinantare europeana (PHARE), în valoare de 23.000 euro. S-au efectuat lucrari de montare si reabilitare corpuri de iluminat stradal în centrul comunei, precum si extindere în zonele Valea Mare, Pastesti, Valea Dobrii si Girde. Iar în anul 2007 am demarat lucrarile de executie a noului Camin cultural, lucrari întirziate de litigiul din instanta cu privire la imobilul respectiv. În anul 2010 s-au finalizat procedurile de implementare a proiectului Phare 2006 “Colectare selectiva a deseurilor menajere în orasul Baia de Aries si a 5 comune limitrofe-statie de transfer”, în baza parteneriatului dintre comuna Bistra, orasul Baia de Aries si cele 4 comune din aval. Prin FRDS, comuna Bistra în parteneriat cu Asociatia Filantropia Ortodoxa Alba Iulia, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Alba si Ecotur Bistra a implementat proiectul “Serviciul social de ingrijire la domiciliu a persoanelor virstnice Bistra”. Tot în 2010 a fost finalizat proiectul derulat prin FRDS, Consiliul Local Bistra în parteneriat cu comunitatile Cretesti si Girde “Reabilitare drum satesc Girde - Plesa” si “Reabilitare DC 145 Cretesti”, iar în parteneriat cu ANDZM si comunitatea Valea Mare s-a reabilitat DC 97 km 0.00 - 2.100, cu bani de la Banca Mondiala.
Ati vorbit de primii ani în primarie. Ce ne puteti spune de al doilea mandat?
În anul 2009, primaria Bistra depunea un proiect integrat denumit “Modernizarea infrastructurii rutiere, de mediu, sociala si culturala în comuna Bistra”, un proiect în valoare totala eligibila de 2.489.848 euro, în cadrul Masurii 322 si Planului National de Dezvoltare Rurala. Astazi, dupa aproape trei ani de alergaturi, mii de documente, munca asidua si sustinuta, ne putem mindri cu cea mai mare realizare post revolutionara. Proiectul vizeaza asfaltarea a 16 strazi, în lungime totala de 4,8 kilometri, înfiintarea unei retele de canalizare menajera si construirea unei statii de epurare, costul de executie fiind de 4.731.564 lei. Tot în cadrul aceluiasi proiect va fi înfiintat un centru de îngrijire copii Tip After School în satul Bistra si un centru de conservare si promovare a patrimoniului cultural traditional al comunei. Tot în perioada celui de-al doilea mandat, prin Programul Phare a fost implementat proiectul “Asigurarea unui serviciu de voluntariat modern”, prin introducerea de noi instrumente si mecanisme de gestionare a situatiilor de urgenta.
De unde bani pentru aceste investitii?
Fondurile bugetului local pentru anul 2011 au fost de 4,3 miliarde lei. Marile investitii în comuna Bistra le demaram pe fonduri europene prin Masura 322. Am atras în comuna investitii de peste 10 miliarde lei, iar luna trecuta am primit aviz favorabil privind finantarea pentru proiectul “ Accesibilizarea fondului forestier în comuna Bistra”, pe masura 125b, în valoare de 1500.000 euro. Acestia sint banii nostri, bani europeni si prea putine fonduri de la bugetul local. Ca sa putem realiza toate acestea am muncit si am facut echipa cu angajatii primariei. Vreau sa le multumesc tuturor pentru eforturile uriase facute. Vedeti dumneavoastra, un om, un primar, daca nu are o echipa puternica, bine pregatita si profesionista, nu poate face de unul singur aproape nimic. La noi la Bistra, totul a functionat asemenea unui ceasornic. Ne-am ajutat, ne-am completat si am muncit pentru acelasi scop, sa modernizam comuna. Cind spun ca vrem sa modernizam comuna, nu ma refer strict la infrastructura, ci am în vedere toate componentele care contribuie la dezvoltare si modernizare, educatie, sanatate, sport, cultura, economie etc. Nu se poate realiza nimic fara o strategie anume, însa totul depinde din pacate de posibilitatile financiare pe care le avem. În permanenta caut sa atrag fonduri si investitii pentru dezvoltarea celei mai mari comune ca suprafata locuita din Uniunea Europeana. Alte noi investitii propuse a fi realizate în acest an sint amenajarea unei parcari, înfiintarea unui Centru local de informare turistica si serviciu de promovare a turismului rural în comuna Bistra, extindere si întretinere iluminat public, realizare unitati la vestiare si grup social la baza sportiva Bistra.
Ce ati dori sa mai amintiti?
Anul trecut în luna iunie am inaugurat Centrul Biblionet, primul centru din Apuseni, dotat cu calculatoare de ultima generatie si internet pentru toti cei care vor sa acceseze pagini web. Si la capitolul sanatate spun ca stam bine. Medicii de familie au fiecare cabinete pentru consultatii medicale, iar în comuna nu lipsesc nici punctele farmaceutice, iar cadrele medicale care îsi desfasoara aici activitatea au un înalt nivel de pregatire. În cursul acestui mandat, am realizat cel mai modern teren de sport cu gazon artificial din mediul rural din Apuseni. Exemplul nostru l-au urmat si altii, însa vreau sa va spun ca foarte multi jucatori amatori vin sa joace fotbal aici la Bistra. Acest fapt ne-a determinat sa organizam mai multe campionate de fotbal, atit pentru bistreni, cit si pentru cei care vin sa joace la Bistra. Totodata, am înfiintat Asociatia Sportiva “Drum Nou” pentru promovarea sportului rege, iar pe linga fotbal mai avem si majorete si un club de karate, ce au obtinut numeroase trofee si distinctii, au purtat numele comunei noastre în Europa, participind în noiembrie 2011 la Campionatul European de karate Padova-Italia, obtinind rezultate deosebite.
Anul acesta, membrii corului Iuliu Coroiu vor avea costume populare noi pentru scena, iar noi, administratia locala, vom avea scena pentru spectacole si instalatie de lumini si sunet. Cel mai dificil capitol este însa cel economic. Într-o tara aflata într-o permanenta criza economica, investitiile sint mici, investitorii au cautat alte medii prielnice în care sa-si desfasoare afacerile, prin urmare toti avem de suferit. Cetatenii nu au unde munci, iar la bugetul local veniturile sint infime. Totusi, va pot spune ca sintem în discutii cu multi investitori care ne cer tot felul de lamuriri si de informatii cu privire la situatia comunei noastre.
Care sint activitatile economice specifice comunei?
Ocupatia de baza a locuitorilor este în prezent prelucrarea primara a lemnului, agricultura, cresterea animalelor si comertul. Cindva aici se putea vorbi de minerit, astazi însa aceasta ocupatie de baza aproape ca a disparut. Administratia locala se implica sprijinind gratuit pe toti locuitorii care îndeplinesc conditiile pentru a beneficia de fonduri nerambursabile prin Masura141, pina acum în cele doua sesiuni fiind deja depuse peste 35 proiecte. Speram ca pentru sesiunile viitoare sa putem asigura consultanta crescatorilor de animale din comuna sa poata depune noi proiecte pentru a dezvolta si mai mult zootehnia.
Care este potentialul turistic al comunei Bistra, ce obiective turistice anume pot fi vizitate?
Obiective turistice exista, însa chiar daca infrastructura ar fi prielnica, aceasta activitate nu ar putea constitui o alternativa, o ocupatie a oamenilor de aici. Turistii care tranziteaza comuna Bistra pot vizita: Pietrele de la Dube, Fagii lui Ursut din satul Balesti, Cantonul Silvic Valea Devii, Cazemata partizanilor de la Grosi, Rezervatia botanica Molhasurile Capatinei, Muntele Mare, Fintina Spiruli din Munceloase, dar si altele. Ca manifestare culturala care dainuie de aproape 260 de ani este Pragsorul, un obicei al perioadei pastelui, însa nu putem omite nici manifestarile “Acasa la Bistra” si “Miscare si traditie la Bistra”.
Ce facilitati ar putea oferi comuna Bistra unor posibili investitori?
Muntii nostri nu poarta numai aur, pe muntii nostri înca mai exista lemn, avem cinci vai cu caderi de apa si un curs de apa în lungime de 7 kilometri, cursul Ariesului. Tot prin comuna noastra trece magistrala de aductiune a apei Mihoiesti-Dealul Piciorului. În comuna Bistra exista o forta de munca calificata, atit în domeniul minier, cit si în domeniul prelucrarii lemnului si al confectiilor.
Daca tot ati amintit de minerit, cum vedeti dezvoltarea mineritului în Apuseni?
Pina la închiderea acestei activitati în zona noastra, activitatea de baza în rindul locuitorilor comunei Bistra era mineritul. Oamenii nostri lucrau la minele de la Rosia Montana, Hanes, Rosia Poieni si Baia de Aries. Va pot spune ca sustin orice proiect minier care respecta legislatia de mediu, mineritul în Apuseni poate fi din nou o sansa la o viata mai buna a oamenilor de aici. Si eu sint fiu de miner si nu cred ca exista vreo familie aici în zona noastra care sa nu fi avut vreun miner.
Ce doriti sa le transmiteti localnicilor?
Vreau ca anul acesta sa finalizam proiectele începute. Noi, echipa care am contribuit la aceasta investitie, putem sa tinem capul sus si sa privim în ochii bistrenilor. Am facut tot ceea ce ne-a stat în putinta sa dezvoltam comuna. Eu spun ca am reusit, însa parerea bistrenilor se va afla cind vor pune stampila pe cel care merita. Consider ca în cei aproape opt ani de cind cetatenii comunei mi-au acordat încrederea lor, nu a existat nici o problema la care sa nu avem solutii ori alternative. Sper ca si în viitor bistrenii sa ma sustina în tot ceea ce fac, iar eu nu pot decit sa le promit ca întotdeauna voi lucra în folosul lor.
Sursa Z.d.A.
