Destinele comunei se afla de 11 ani în miinile lui Cristian Vasile Costea, mot nascut în Scarisoara în anul 1972. Este absolvent al Liceului Sanitar din Sibiu si al Facultatii de Drept din cadrul Universitatii “Vasile Goldis” din Arad. A profesat ca asistent medical mai întii în Abrud, apoi în Arad, iar în urma alegerilor din anul 2000 a devenit primar, functie pe care o detine si în prezent.
Domnule primar, ce ati realizat din ce v-ati propus pina acum?
Foarte multe. De la bun început m-am axat pe infrastructura. Am reusit asfaltarea unor drumuri comunale pe o distanta de 6 kilometri, între satele Scarisoara-centru, Preluca si Negesti. Din cele 14 sate pe care le cuprinde comuna, doar unul singur, Stiuletul de Sus, nu este electrificat, de acest aspect urmind a se ocupa Regia Autonoma de Electricitate. Cu ajutorul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala derulam un proiect integrat, amplu, în valoare totala de 2 milioane 500 de mii de euro. În cadrul acestuia urmeaza a se asfalta un tronson din drumul national DN75 în lungime de 9 kilometri care va cuprinde satele Stiuleti, Lespezi, Runc si Scarisoara-centru. Vom înfiinta de asemenea un muzeu traditional, prin care dorim sa ne promovam obiceiurile, traditiile, valorile din comuna noastra. Acesta va cuprinde obiecte de artizanat, costume populare romanesti care se remarca prin autenticitatea lor si prin care sintem recunoscuti atit în tara, cit si în strainatate. Totodata, în cadrul acestui proiect dorim sa renovam sediul primariei, mai precis sa îl recompartimentam si sa îl amenajam. De asemenea, vrem sa punem la punct serviciul de deszapezire, pe care sa îl dotam cu o autobasculanta si un buldoexcavator, absolut necesare pentru actiunile de curatare a zapezii în anotimpul rece, dar si pentru numeroase alte lucrari.
Citi locuitori are comuna si cu ce se ocupa acestia?
În prezent comuna noastra are 1850 de locuitori, iar în mare majoritate acestia sint pensionari. Principalele ocupatii ale acestora sint prelucrarea lemnului, cresterea animalelor, apicultura. Pasunile si finetele din zona constituie un factor important pentru cresterea si dezvoltarea productiei animaliere. În acest sens, exista si localnici care primesc subventii pe Masura 1.4.1 privind sprijinirea fermelor de semisubzistenta. În ceea ce priveste pomicultura, o dezvoltare mai accentuata a cunoscut la noi în zona cultura prunului. Din prune se obtine tuica si se prepara magiunul, numit la noi silvoita, care se consuma mult în zilele de post de peste an. Totodata, ca o traditie, prunele sint uscate de catre localnici în locuri special amenajate, numite cosere, pentru a se folosi ulterior în alimentatie, fiind cunoscute sub denumirea de poame. Exista totodata 143 de dosare de ajutor social si 15 asistenti personali pentru îngrijirea persoanelor cu diferite probleme.
Care este situatia scolilor?
În comuna Scarisoara exista în total 6 scoli, respectiv 4 scoli cu clasele I-IV, situate în satele Runc, Sfoartea, Negesti si Fata Lazesti, precum si doua unitati de învatamint cu clasele I-VIII, la Scarisoara si în satul Lazesti. La Scarisoara si Lazesti functioneaza si doua gradinite cu program normal, cu 22 si respectiv 20 de prescolari. Scoala cu clasele I-VIII din Scarisoara are înscrisi în anul scolar 2011-2012 un numar de 99 de elevi, dintre care 37 de scolari în învatamintul primar, iar 62 de elevi în cel gimnazial. La scoala cu clasele I-VIII din Lazesti învata un numar de 39 de elevi, 13 copii fiind în clasele I-IV, iar 26 de elevi în clasele gimnaziale. Unitatea de învatamint de la Runc are înscrisi 7 elevi, cea din satul Sfoartea 4 elevi, în timp ce scolile de la Negesti si Fata Lazesti au 6 si respectiv 5 copii înscrisi. Cele doua unitati de scolarizare cu clase gimnaziale de la Scarisoara si Lazesti si gradinitele de aici beneficiaza de autorizatii sanitare. În comuna a fost adus de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului prin Inspectoratul Scolar Judetean Alba un microbuz care îi transporta catre scoala din centrul comunei pe elevii ce locuiesc de-a lungul drumului national. Toate aceste unitati de învatamint dispun de cadre calificate, marea majoritate deplasindu-se de la distante mari, din Cimpeni, Abrud sau Girda de Sus. Director al scolilor este Ovidiu Cioara, care la rindul lui vine de la Cimpeni în fiecare zi. Avem totodata biblioteca si dispensar comunal. Pentru elevii comunei noastre, vom implementa programul After School, în cadrul caruia urmarim în primul rind ca scoala din Scarisoara-centru sa fie reamenajata. Aici aproximativ 30 de copii vor putea ramine dupa orele de curs, îsi vor face temele, vor servi masa, vor putea desfasura activitati extrascolare sub supravegherea dascalilor. Întregul proiect mentionat se va derula pe 3 ani, iar actualmente sintem în faza de licitatii si cit de curind vom începe derularea lui.
Ce ne puteti spune despre bisericile de aici?
În comuna noastra exista doua biserici ortodoxe, cea din Scarisoara-centru si cea din Lazesti, aceasta din urma fiind declarata monument istoric. Avem si doua case parohiale. Primaria si consiliul local au sustinut în permanenta activitatile acestor lacasuri de cult si, în acest sens, am ajutat financiar la lucrarile de pictura ale acestora.
Care este situatia Caminului Cultural din localitate?
Caminul Cultural este în prezent renovat, reabilitat cu bani de la bugetul local, dispunind de mobilier si de toate dotarile necesare. Aici se pot organiza nunti, botezuri, pomeni ori alte evenimente locale sau spectacole. Localnicii nostri se aduna la camin la hore taranesti sau cu ocazia sarbatorilor de iarna si a celor pascale. La petrecerile, la horele din sate apar si tarafurile constituite ad-hoc din instrumentisti care stiu a cinta din „cetera”, taragot, acordeon si tin ritmul cintului sau jocului din duba ori gurduna. Un alt prilej de a se face auzite cintecele si jocurile motesti au fost si mai sint pe alocuri torcariile si clacile. Cu ocazia Sarbatorilor de Pasti se organizeaza toaca. Atunci un grup de sapte feciori iau în paza de la biserica o toaca de lemn pe care trebuie sa o pastreze de simbata dupa-amiaza si pina în lunea de Pasti, dimineata. În tot acest interval trebuie sa stea linga ea si sa “puste” din cind în cind din treascuri. Daca se întimpla sa le fure cineva toaca trebuie sa o rascumpere cu oua, carne de miel si cozonaci si sa ajunga sa înconjure de 3 ori toaca. În dimineata celei de-a doua zile de Pasti, tinerii predau toaca si dupa ce oamenii au iesit din biserica, tocasii însotiti de muzicanti trec pe la fiecare casa din sat unde primesc drept rasplata bani, iar în schimb ei îi servesc cu vin. Se îndreapta apoi spre Lunca Ariesului unde se încinge jocul “hotilor” la care participa toti cei ce au contribuit cu bani, joc ce dureaza uneori pina miercuri dimineata. Se pastreaza totodata obiceiul transhumantei, de Sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena.
Ce obiective turistice pot vizita cei care vin în Scarisoara?
Valea Ariesului este cunoscuta pentru frumusetea peisajelor, a locurilor. Ca obiectiv turistic as vrea sa mentionez în primul rind “Cheile Mindrutului”, o rezervatie geologica complexa. Denumirea cheilor provine de la Piatra Mindrutului (922m), situata pe malul sting al Ariesului Mare, cheie ai carei pereti netezi coboara pina la firul apei. Acestea formeaza o rezervatie geomorfologica cu interes major pentru stiinta, datorat rocilor în care sint sapate si formele de relief carstic reprezentativ. Sint constituite din stinca si partial din padure. ,,Cheile Mindrutului’’ se afla în partea de est a Muntilor Bihorului, pe cursul superior al riului Ariesul Mare, la un kilometru în aval de centrul comunei Scarisoara, cu o altitudine maxima de 1003 metri în virful Piatra Bobului, la extremitatea nordica a rezervatiei si o altitudine minima de 685 metri în talvegul riului. Apoi, reprezentative sint cheile si cascada “Zugai”. Acest obiectiv turistic este localizat la limita dintre doua comune, respectiv Scarisoara si Albac. Este cea mai impresionanta cheie de pe întreg cursul Ariesului. Lunga de 4 kilometri, aceasta cheie impresioneaza prin înaltimea peretilor, prin portiunile înguste si repezi prin care riul si-a croit vadul. Calcarele si dolomitele dispuse în paturi de sute de metri grosime strajuiesc soseaua nationala care face legatura între judetele Alba si Bihor. Din peretii cheii apar gurile întunecoase ale unor pesteri sau tisnesc frumoase izbucuri ale caror ape coboara galagioase si grabite în Aries. În zona din stinga riului vine singurul sau afluent din aval de Girda de Sus pina la Albac. Piriul se numeste Valea Stearpa, iar în zona calcarelor îsi taie si acesta o cheie îngusta, al carei vad este lipsit de apa, ceea ce îi justifica pe deplin numele. Pe cursul Ariesului Mare, în zona “zugailor” se întilnesc mai multe praguri, unele formind mici cascade. Vreau sa mentionez si Rezervatia naturala de la Scarita - Belioara, situata la o altitudine de 1350 de metri în nordul masivului calcaros cu acelasi nume din estul Muntelui Mare. Desi are caracter botanic, nu este lipsit de interes nici relieful carstic, în general calcaros, ce se remarca prin peisaje de o mare spectaculozitate. Zona ocrotita este situata în partea superioara a masivului, avind aspectul unui platou. Aici cresc smocurile de ierburi tepoase si se remarca în special argintica, precum si strugurii ursului, sau dupa numele dat de localnici, sarbazele.
Ce proiecte de viitor aveti?
Pe linga proiectul amplu de care v-am povestit îmi doresc sa finalizam canalizarea si statia de epurare din comuna, un obiectiv major pentru noi. Apoi, ne-am propus sa depunem un proiect pentru înfiintarea unui centru de informare si promovare turistica. Prin acest centru, dorim sa facem vizitatorilor cunoscute locurile, traditiile, obiceiurile autentice ale comunei noastre si sa contribuim la dezvoltarea turismului în zona. Satele noastre, prin specificul lor, prin originalitatea si valoarea turistica, cultural-istorica, prin ambianta cadrului natural si bogatia resurselor sale pot sa reprezinte un produs turistic inedit pentru turismul intern si international. Aveti în apropiere proiectul minier de la Rosia Montana.
Ce parere aveti despre aceasta investitie?
Este o oportunitate excelenta pentru a crea locuri de munca. Proiectul de la Rosia Montana este un proiect binevenit din punct de vedere social si constituie un imbold spre prosperitate. Îmi doresc ca mineritul în aceasta zona sa continue, un minerit modern care sa dea de lucru oamenilor si sa fie facut în mod eficient si responsabil. Consider ca investitia de la Rosia Montana va contribui la cresterea economica a întregii zone, la dezvoltarea turismului si va ajuta oamenii din zona Muntilor Apuseni.
Domnule primar, ce ati dori sa le transmiteti locuitorilor comunei Scarisoara?
As vrea sa le multumesc pentru tot sprijinul pe care mi l-au acordat pina acum. Stiu ca realizarile mele se datoreaza în mare parte si localnicilor si as vrea sa îi asigur ca si pe viitor doresc sa fiu aproape de ei. Vreau sa multumesc si celor 11 consilieri locali cu care am o colaborare foarte buna în derularea proiectelor comunei noastre. Localitatea Scarisoara constituie un punct de atractie pentru vizitatori, datorita frumusetii locurilor, a peisajelor, dar si datorita ospitalitatii localnicilor. Tocmai din acest motiv, consider ca avem obiective care sa îmbunatateasca viata celor din comuna noastra, dorinta mea fiind sa lucrez si pe mai departe în folosul oamenilor de aici.
Istoric...
Comuna Scarisoara este situata în nord-vestul judetului Alba, pe cursul superior al riului Ariesul Mare, riu ce o împarte în doua parti inegale. Scarisoara se întinde pe o suprafata de 9.441 de hectare. Cu toata lipsa de documente sau alte atestari despre aceasta localitate, se poate afirma totusi ca zona a fost locuita din timpuri stravechi, aici gasindu-se pe întinse suprafete codri cu diferite esente lemnoase si mai ales ape bogate în peste.
Primele referiri la aceasta zona mai larga de pe Aries apar în Bula Papei Clement al VI-lea adresata voievozilor romani din Transilvania în anul 1345. Abia din secolul al XVII-lea avem prima mentiune despre Scarisoara, mai precis în anul 1733, cind sint facute mentiuni în statisticile ortodocsilor si unitilor din Ardeal. Comuna Scarisoara are în componenta sa 14 sate, respectiv Scarisoara-centru, Birlesti, Botesti, Fata-Lazesti, Floresti, Lazesti, Lespezea, Matei, Negesti, Preluca, Runc, Sfoartea, Stiuleti si Trincesti.
Secole de-a rindul, comuna Scarisoara a fost cunoscuta ca un tinut greu de patruns. Aici se ajungea numai trecind peste citeva stinci în care erau prinse «scarite» din lemn, de unde si numele de Scarisoara. În trecut, aici s-au aflat refugiile a mai multor dintre motii urmariti pentru îndrazneala de a-si cauta dreptatea. Între ei s-a numarat si Horea care a fost prins într-una din padurile din comuna, dar numai dupa ce a fost tradat de catre apropiatii lui.
Sursa, Z.d.A.
