Administratia judeteana din Alba anunta ca a inceput "sezonul" evenimentelor culturale, care debuteaza cu „Înmormintarea Farsangului”, la Rimetea. Manifestarea este programata pentru data de 3 martie.

 Pentru cei care nu sint la curent cu traditia, trebuie spus ca totul începe în clipele cind feciorii satului se string laolalta, costumati în haiduci si straie populare. E momentul în care pornesc la colindat pe la fetele de maritat, în casele carora cinta si se prind la joc, pe un ritm alert si colectiv, asemanator Butii din Tara Secaselor. Stravechiul obicei al înmormintarii Farsangului aduce mai mult a alai de nunta, cu tot tacimul de muzicanti, preot, cantor, mire si mireasa. Cu totii sint urmati de alti tineri, perechi, îmbracati si ei în porturi taranesti, cu masti pe fete. Dupa alai urmeaza faimoasa caruta, trasa de magarus, carind sicriul în care iarna e închisa, în mod simbolic. Pe urma, vin doua „fete batrine”, tragind o radacina de copac, semn al sterilitatii. Cit despre mastile purtate, grotesti, acestea reprezinta draci si petitori, clowni, fete de rromi sau cersetori.

 La Rimetea

 In timpul actiunii, procesiunea devine din ce în ce mai hazlie si zgomotoasa, de unde si teatralitatea anumitor gesturi libere, violente, exagerate. Satul se aduna apoi la izvor, unde fiecare pomeneste necazurile si bucuriile anului ce tocmai se încheie. De asemenea, sicriul este sfarimat cu bitele, în apa izvorului, în mod repetat. E un act satiric, iar însemnatatea lui consta în alungarea anotimpului întunecos al iernii si, odata cu el, a necuratiei. E un spectacol general, la care iau parte, vrind-nevrind, si cei care stau deoparte si cred ca sint „feriti”. Adica, oricind te poti pomeni cu „caneala” în obraji de la „dracusorii” care umbla prin sat, minjiti cu funingine pe degete. Si toate astea, pe o galagie de carnaval în care tot farmecul e sa fie încalcata orice regula.

Corneliu Manuel SARBU